In sfarsit, am reusit sa ma rup de rutina de zi cu zi si sa-mi aloc putin timp. Butoane, aspecte, fonturi, linkuri si alte setari, totul ca sa-mi implinesc o dorinta veche mult timp neglijata. Intotdeauna mi-am dorit sa tin o oarecare evidenta a intamplarilor banale din viata unui om neinsemnat.
Nu m-a atras niciodata ideea unui jurnal, ocupa prea mult timp, si mereu exista teama ca ar putea sa cada in ochi straini, nerabdatori sa judece. Nu. Un blog are marele avantaj cat, la o apasare de buton, totul se sterge, totul dispare. Nu o sa incerc in postarile urmatoare sa ma pretind vreun erudit, un intelept, sau un om care cunoaste tot. O sa-mi exprim in schimb, imaginea unei lumi vazuta prin ochii unui tanar de 21 de ani, pareri si indignari, argumente. Pe scurt, Lumea Mea.
Bine ai venit, maestre!
RăspundețiȘtergere